Laborator 0251.522.909 | Policlinica 0251.523.928 medsancraiova@gmail.com

Ghidul pacientului

Consultatia medicala de specialitate cuprinde:

  • Anamneza-in cadrul careia pacientul este chestionat in legatura cu debutul suferintelor(brusc sau treptat),descrierea simptomelor, factorii care le agraveaza sau le reduce, periodicitatea manifestarilor, tratamente deja administrate, factori ereditari, etc.
  • Examenul clinic general-pe aparate si sisteme.
  • Examenul clinic specific specialitatii de medicina interna prin inspectie, palpare,percutie,auscultatie sau specific suferintei respective,de exemplu daca se suspecteaza o afectiune pulmonara se face auscultatia plamanului folosind stetoscopul.
  • Masurarea TA se face folosind un tensiometru si un stetoscop.
  • Manevre specifice- de ex. Daca se suspecteaza litiaza renala se executa manevra Giordano bilateral.
  • Examenul ecografic – se decide oportunitatea efectuarii lui de catre medicul internist examinator in functie simptomatologia si diagnosticul fiecarui caz.
  • Stabilirea tipurilor de examinari paraclinice (EKG, oscilometrie, ecografie, radiografii, endoscopie, laborator, CT, etc.) de la caz la caz. Interpretarea explorarilor si analizelor de laborator efectuate de pacient.
  • Stabilirea conduitei terapeutice si/sau prescrierea tratamentului medical si igienodietetic.
  • Instruirea pacientului in legatura cu administrarea tratamentului,efectelor lui si in legatura cu masurile profilactice.
  • Consultatia de control-se acorda pentru interpretarea rezultatelor investigatiilor recomandate si stabilirea dignosticului sau pentru urmarirea evolutiei bolii.
Manevre si proceduri terapeutice
  • lavaje (nazal, auricular, amigdalian);
  • badijonajul mucoasei organelor ORL;
  • extragerea corpilor straini nazali, auriculari, faringieni;
  • tamponamentul anterior si posterior;
  • punctie din colectie;
  • instilatii, pulverizatii;
  • cauterizari chimice (cu nitrat de argint);
  • fizioterapie;
  • electroterapie.
Tehnica examinarii ORL
Bolnavul se aşază în poziţie şezândă pe un scaun în faţa unei surse luminoase (preferabil o lampă frontală):

  • inspecţia nasului, obrajilor, buzelor, limbii, gingiilor, dinţilor, boltei şi vălului palatin, planşeului bucal, amigdale şi faringelui (anomalii de forma, de volum, de culoare, laterodeviatii).+/- spatula prin apăsarea limbii în timp ce bolnavul pronunţă „aaaaa”, determinand ridicarea vălului palatin. Important este aprecierea mirosului gurii. Inspectia externa a regiunii cervicale (plaga, fistula, congestie, modificare de volum = tumora, flegmon);
  • palparea endobucală, în prezenţa unei formaţiuni tumorale, (utilizarea indexului îmbrăcat într-o mănuşă sterilă); a piramidei nazale si sinusurilor; a tesuturilor submandibulare si ganglionilor regiunii cervicale (tumori, flegmoane, adenopatii); a regunii laringiene si cervicale. Astfel se culeg date despre temperatura; durere la palpare; consistenta; mobilitate; deglutitie;
  • examinarile scopice:

– NARINOSCOPIA SIMPLA
– RINOSCOPIA ANTERIOARA
– RINOSCOPIA POSTERIOARA
– LARINGOSCOPIA (indirecta)
– OTOSCOPIA

Examinarea urechii si mastoidei
PALPAREA pretragiana al peretelui inferior al CAE; mastoidiana. Poate preciza punctul de plecare al durerii. Tractiunea pavilionului care mobilizeaza conductul auditiv extern poate determina aparitia durerii.
Examinarea auzului:

  • ACUMETRIA FONICA sau INSTRUMENTALA cu diapazon
  • AUDIOMETRIA – in incaperea antifonica – cu ajutorul audiometrului
  • Examinarea echilibrului
  • PROBA ROMBERG;

PROBA BRATELOR INTINSE: Pacientul cu ochii inchisi tine bratele intinse paralel cu ambele indexuri in dreptul celor doua indexuri ale examinatorului timp de 2 minute.In alterare functionala, bratele deviaza de partea opusa bataii nistagmusului; PROBA INDICATIEI Pacientul cu ochii inchisi si bratul intins executa miscari sus-jos ale bratului cautand sa atinga aratatorul examinatorului tinut in fata lui. In leziuni labirintice, nu reuseste sa-l atinga.
Examinarea conductului auditiv extern si a timpanului

Otoscopia
Examinarea otoscopica se incepe cu urechea sanatoasa;se trage de pavilion astfel: la adulti sus-inapoi-inafara, iar la copii jos-inapoi si introduce cu delicatete speculul privind prin lentila; se cerceteaza canalul auditiv extern, apoi timpanul (tansparenta, integritate, repere anatomice).
Interpretarea investigatiilor paraclinice Stabilirea conduitei terapeutice si/sau prescrierea tratamentului medical si igienodietetic. Instruirea pacientului in legatura cu administrarea tratamentului, efectelor lui si in legatura cu masurile profilactice.
Consultatia de control – se acorda pentru interpretarea rezultatelor investigatiilor recomandate si stabilirea dignosticului sau pentru urmarirea evolutiei bolii.
Cardiologie
Anamneza: Medicul cardiolog investigheaza urmatoarele:

  • Debutul, periodicitatea simptomelor, factorii care le influenteaza
  • Tratamente anterioare si influenta asupra simptomatologiei
  • Comorbiditati.

Depistarea prezentei factorilor de risc cardiovascular (HTA ,dislipidemie, diabet zaharat, fumat), regimul igieno-dietetic urmat si respectarea lui.

  • Antecedente heredocolaterale (morti subite in familie, afectiuni cardiovasculare la parinti, cu debut la varste tinere: barbati < 50 ani si femei < 60 ani).

Examen clinic general:

Se examineaza:

  • postura, aspectul general
  • tegumente / mucoase(cianoza, echimoze, icter, necroza)
  • semne de congestie (hepatomegalie, edeme, matitate pulmonara-revarsat pleural)
  • respiratia (frcventa, ritmicitate, dispnee, etc.)

Examen clinic specific:

  • inspectie-turgescenta jugulara, pulsatilitate carotidiana, facies, rezenta/absenta dispneei, cianozei)
  • palpare-S.A.-aria + localizarea (spatiul intercostal stg. si linia toracica)
  • pulsul arterelor- brahiale, radiale, femurale, poplitee, tibiale, pedioase- amplitudine, egalitate
  • zona precordiala-prezenta freamatului
  • abdomen-pt. anevrismul de aorta abdominala.
  • flux hepatojugular:presiune aplicata in hipocondrul drept cu aparitia/cresterea turgescentei jugulare
  • auscultatie: ritmicitatea zgomotelor cardiace, intensitatea zgomotelor cardiace, dedublarea fiziologica la inspir a zgomotului II in focarul pulmonar, dedublarea patologica (zgomotul I, paradoxala a zgomotului II, dedublarea zgomotului I in zgomot II, clacmente, iradiere, sufluri, intensitate, factor maxim de auscultatie, influentarea intensitatii de inspir, pozitia in ciclul cardiac)
  • se efectueaza in decubit dorsal,decubit lateral stang,pozitie sezanda cu toracele inclinat anterior,in conditii de respiratie normala si inspir profound
  • focarele de auscultatie: spatiu II intercostal dr (aortic), spatiul II intercostal stg (pulmonar), spatiul III intercostal parasternal stg(Erb-aorta), patiul V intercostal stg pe linia axilara anterioara (mitral) subxifoidian (tricuspida + zona de iradiere a suflurilor: supraclavicular, latero-cervical, axilar, interscapulo-vertebral, subscapular, latero-toracic)
  • auscultatia arterelor: laterocervical (artera carotida), supraclavicular (a .subclavii), inghinal (artera femurala), paraombilical (artera renala), deasupra ligamentului inghinal (artera iliaca).

Masurarea T.A.: se face cu tensiometrul arterial sau cu mercur, in clinostatism si ortostatism la 1′, 3′, 5′, masurarea Ta la ambele brate,masurarea TA la membrele inferioare (in functie de patologie) evaluarea TA diferentiale (TA sistolica-TA diastolica).

Manevre specifice:

  • refluxul hepato-jugular = presiunea aplicata in hipocondrul drept duce la cresterea/aparitia turgescentei jugulare (obiectivarea congestiei in insuficienta cardiaca)
  • inspirul profound = dedublarea fiziologica a zgomotului II, dedublarea paradoxala a zg II, auscultarea suflurilor tricuspidiene, pulmonare (Rivero-Carvalo)
  • manevra Valsalva (manevra terapeutica) – intreruperea tahicardiei atrio – ventriculare cu reintrarea in nod
  • diagnostic diferential: pt tahicardiile paroxistice supraventriculare, suflurile cardiace (cardiomiopatie hipertrofica obstructive, prolapsul de valva mitrala)
  • compresia sinusului carotidian (manevra terapeutica-conversia la ritm sinusal; pt diagnostic diferential): se efectueaza timp de 5 sec, alternativ stg-dr.
  • auscultatia in clinostatism si in ortostatism: ex: accentuarea suflului sistolic din cardiomiopatia hipertrofica obstructiva)

Stabilirea tipurilor de examinari paraclinice

EKG
  • se face de rutina in consultatia cardiologica pentru evidentierea eventualelor modificari in traseul electric al activitatii cordului.

Ecocardiografia:
Este indicata in semne/simptome de insuficienta cardiaca, sufluri cardiace nefunctionale, prezenta cianozei, sechele EKG, antecedente de IM, modificari EKG de ischemie miocardica.
Se urmareste:

  • dimensiunea cavitatilor/aortei
  • functia sistolica si diastolica
  • dimensiuni si aspect al peretilor atriali si ventriculari
  • structura si functionarea valvelor cardiace
  • aspectul pericardului
  • presiunea pulmonara
  • prezenta/absenta de solutii de continuitate la nivelul sinusurilor
  • anomalii congenitale

Alte examene paraclinice se stabilesc in functie de suspiciunea diagnostica si starea clinica:

  • radiografie cord-pulmon
  • oscilometrie
  • ecografie vasculara Doppler (pt. aa.periferice, aorta abdominala, aa.renale, mezenterice)
  • ecografie abdominala (pt.examinarea ficatului, rinichiului, glandelor suprarenale)

Analize de laborator:

  • lipidograma (colesterol, TG, LDL, HDL)
  • glicemie
  • functia renala (uree, creatinina, sodiu, potasiu, calciu, sumar urina)
  • functia hepatica (GOT, GPT)
  • coagularea-INR
  • enzime miocardice: troponina, CK-MB

Stabilirea conduitei terapeutice:

  • regim igieno-dietetic
  • regim terapeutic = prescrierea tratamentului si instruirea pacientului in legatura cu administrarea medicamentelor, efectelor lor si in legatura cu masurile profilactice.
  • stabilirea momentului reevaluarii

Consultatia de control-se acorda pentru interpretarea rezultatelor investigatiilor recomandate si/sau stabilirea dignosticului sau pentru urmarirea evolutiei bolii.

Neurologie
Consultatia in neurologie se acorda in cabinetul de specialiate respectiv cand simptomele si semnele clinice ale bolii pacientului fac parte din unul /mai multe din urmatoarele domenii ale neurologiei:

  • boli cerebrovasculare
  • boli infectioase si inflamatorii ale SN
  • tumori ale SN si sindroame paraneoplazice
  • boli cu manifestari paroxistice-epilepsia si crizele neepileptice
  • boli degenerative ale SN
  • tulburari ale echilibrului si aparatului vestibular
  • boli ale ganglionilor bazali (Parkinson si sindroame pakinsoniene)
  • sindroame piramidale si extrapiramidale
  • polineuropatii
  • boli ale maduvei spinarii
  • boli si leziuni ale nervilor periferici si cranieni
  • miopatii si boli neuromusculare
  • boli ale sistemului nervos autonom
  • sindroame dureroase: cefaleea, migrena, nevralgii

Restrictii
In cateva din domeniile enumerate mai sus,neurologia se limiteaza sa diagnosticheze pe baza datelor clinice si paraclinice si sa trateze cazurile usoare si medii precum si urgentele neurologice,iar in functie de rezultate pacientul este directionat catre specialitatea competenta (neurochirurgie, oncologie, ortopedie, ORL, oftalmologie, psihiatrie, hematology, medicina interna, cardiologie,etc.)

Examenul clinic neurologic

Se examineaza:

  • atitudinea bolnavului
  • echilibrul static si dinamic-mersul
  • coordonarea miscarilor
  • tonusul si motilitatea voluntara si involuntara
  • sensibilitatea
  • ROT-folosind ciocanelul de reflexe
  • troficitatea musculara

Manevre specifice:

  • proba Romberg-pentru examinarea echilibrului static la bolnavul in pozitie verticala intr-un sindrom vestibular
  • proba indice-nas – pentru examinarea tulburarilor de coordonare a miscarilor intr-un sindrom cerebelos
  • probele de priza – pentru cercetarea deficitelor motorii in sindroamele piramidale

Stabilirea protocolului de explorari:

  • investigatii de laborator
  • radiografie cord-pulmon si coloana vertebrala
  • EKG; EEG; EMG; PE
  • ultrasonografie Doppler cerebrala
  • CT si IRM craniana si de coloana vertebrala

Interpretarea explorarilor si analizelor de laborator efectuate de pacient. Stabilirea conduitei terapeutice si/sau prescrierea tratamentului medical si igienodietetic. Instruirea pacientului in legatura cu administrarea tratamentului, efectelor lui si in legatura cu masurile profilactice. Consultatia de control-se acorda pentru interpretarea rezultatelor investigatiilor recomandate si stabilirea dignosticului sau pentru urmarirea evolutiei bolii.

Informatii diverse

Ecografia

Serveste pentru diagnosticul medical cu ultrasunete avand o frecventa cuprinsa intre 2 si 10 Mhz. Principiul constructiv de baza este cel al radarului, adica emiterea unui semnal de ultrasunete care va intalnii diverse tesuturi, va fi reflectat de acestea si apoi receptat, prelucrat si tranformat in imagine pe monitor. SC MEDSAN S.R.L. dispune de un ecograf performant Siemens SONOLINE SI 450, Doppler alb-negru, cu doua sonde: sonda liniara 10-5 Mhz pentru examinarea organelor superficiale (tiroida, san, vase superficiale) si o sonda convexa de 5-2 Mhz pentru examinarea profunda a organelor din abdomen. Pentru a putea efectua examinarea ecografica (aerul este rau conductor de ultrasunete) este necesar sa se interpuna intre pielea regiunii de examinat si sonda un mediu bun conductor adica un gel hidrosolubil.
Putem examina organele din cavitatea abdomino-pelviana ce are drept limita superioara diafragmul si limita inferioara pelvisul. In cadrul cavitatii abdomino-pelviene planul conventional oblic spre anterior si inferior ce trece prin promontoriu si extremitatea superioara a simfizei pubiene, delimiteaza cavitatea abdominala de cea pelviana.

Organele cavitatii abdominale
Se impart in:

  • Intraperitoneale (ficat, splina, stomac, jejun-ileon, colon transvers si colon sigmoid)
  • Extraperitoneale (rinichi, glande suprarenale, aorta abdominala si vena cava inferioara, nodulii limfatici lomboaortici, pancreasul, duodenul, colonul ascendent si descendent) Organele cavitatii pelviene sunt grupate intr-o zona mijlocie viscerala flancata de doua zone laterale cu vase si nervi. Zona viscerala cuprinde:
  • Loja posterioara sau rectala
  • Loja anterioara sau urogeniatala care contine la barbat vezica urinara, prostata, uretra prostatica, vezicule seminale si canale deferente, iar la femeie contine vezica urinara si uretra, uterul, vaginul, ovarele si trompele uterine.

Pregatirea pentru efectuarea ecografei Pentru o ecografie diagnostica corecta, bolnavul trebuie sa fie in conditii a jeun de apoximativ 10-12 ore, deci nu va manca in dimineata examinarii si nu va consuma nici cafea (care are efecte puternic colecisto-kinetice). In general cu 2 zile inantea examinarii se recomanda o alimentatie saraca in celuloza sau se poate administra o medicatie cu fermenti digestivi (Triferment) sau carbune medicinal pentru scaderea continutului de gaze din tubul digestiv si ameliorarea examinarii ecografice.
Pentru examinarea pancreasului la pacientii balonati se poate administra apa in cantitate de 400-500 ml.
Pentru examinarea pelvisului (uter, ovare la femei sau prostata la barbati), vezica urinara trebuie sa fie plina, de aceea pacientul va ingera 400-500 ml de apa cu 2-3 ore inantea examinarii si nu va urina.

Consultatia ORL
Include:
anamneza, examenul clinic general, examenul fizic local (inspectia si palparea bidigitala) al organelor ORL, narinoscopia, rinoscopia anterioara, faringoscopia, otoscopia, rinoscopia posterioara, hipofaringoscopia, laringoscopia, examen vestibular, ex. nervi cranieni.
Alte manopere diagnostice
  • otoscopie optica;
  • explorarea functiei respiratorii a nasului;
  • investigatia functiei olfactive;
  • explorarea functiei tubei auditive;
  • examenul functiei auditive (audiograma);

Profita de pretul unic al pachetului de analize medicale

Medsan Craiova

Telefon

Laborator: 0251.522.909
Policlinica: 0251.523.928

Email

medsancraiova@gmail.com

Adresa

Craiova, Str. Unirii nr. 58, jud. Dolj